Mi-am așternut gândurile pe hârtie
Cu aceeași viteză cu care
valurile lovesc marea..
Din aceeași direcție cu vântul
zdrobit de crengile unui copac..
Efemer în visare,
Cu brațele deschise
încă îmi aștept timpul să ajungă
de dincolo de fereastra închisă a sorții..
II. În simbioză viața ne stinge
prin ochii faptelor alese la voia întâmplării
Într-un tablou de toamnă
ce cerne sentimentele ca pe niște frunze căzute din copac
Peste golul sorții
săptat de mâinile și picioarele faptelor noastre
Prea fals conceput!
III. Un titirez rotit de puterea timpului
Aruncat pe o masă neștearsă
de firimiturile ultimei plecări.
O lumină ce tremură
și pereți nesfârșiți ce se surpă...
peste masa așteptării eterne...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu