...Creați am fost din viul glas al tainicei iubiri,
Din sufletul făr’ de păcat din care ne-am născut,
Noi din țărâna toți ieșim și-apunem amintiri...
Ajungem să uităm de ieri, de noi și de trecut.
Eul - creștin!
Când ploaia-n cap mă va lovi,
eu brațele voi duce
Din stânga – n dreapta inimii și voi forma o cruce!
Prin trupul meu, necredincios,
lăsa-voi rugăciuni,
Căci știu că doar din Dumnezeu pot izvorî minuni.
Eu în genunchi mă voi opri
și-oi izbăvi o rugă,
Cerându-i îngerului meu la Domnul să o ducă.
De-oi reuși să-mi iert,
plângând, din faptele-mi greșite
Voi face asemenea iertând păcate înmiite.
Când glasul meu Dumnezeit
va spovedi uitarea
M-oi limpezi și-am să alung cei-i rău chemând iertarea.
Lăsa-mă-voi în mâna lor...
în ceasul cel din urmă,
Și pas cu pas, voi reînvia.... un pacatos în turmă.
Din aerul fără sfârșit
crea-voi legământ,
Cu Domnul ce de e Sfânt Sus, e Sfânt și pe Pământ.
În suflet viu purtându-l vom....
urma spre nemurire
Și chiar de vom muri,
pe noi,
din florile cele de soi
Și din pământul fără grai....
Va înflori iubire!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu