Privim spre cer din unghiuri diferite,
E tot o liniște, un tremur și o teamă,
Nu știm ce-n astă zi ar fi mai bine
Când dorul și iubirea în cor acum ne cheamă.
Totul se mișcă, dar minte-ai nemișcată,
Nu recunoaștem nimic din ce trăim,
Azi, când povestea, cu un baiat și-o fată
Încearcă să dea sens la tot ce noi iubim!
Prea lesne am lăsat momentul să decidă,
Prea simplu am trântit și ușa după noi,
Ne-am dezbrăcat pe rând de dragostea timidă,
Și ne-a învins iar ploaia, pe rând, pe amândoi.
În vremuri ca acestea iubirea biruiește,
Acolo e puterea, în suflete mereu,
Când timpul e mai greu, să-ți spui: “mai mult iubește”,
Căci veți ieși la braț din greu cu Dumnezeu!
Iar calea cea aleasă e doar nerenunțarea,
Nimic nu e ușor, vei cățăra și munți,
Nu astăzi e sfârșitul, nu părăsi cărarea,
E doar popas, contează - doar unde vrei s-ajungi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu